Pianul și scoica

Nu-i inveti pe altii ceea ce vrei,nu-i inveti ceea ce stii,ii inveti ceea ce esti.

Phoenix 15 decembrie 2011

Filed under: Taina — Vladiana @ 11:55 AM

               Temătoare, fragilă, încerc să-mi infrâng tăcerile. Încleștarea fălcilor și neclintirea madularelor întru această revoltătoare liniște trebuie să ajungă la bun sfârșit. Mă obosește și mă consumă prea mult staticitatea aceasta a gândurilor și imobilitatea în care m-am cufundat, și care se încăpățânează de-o vreme să-mi stânjenească libertarea și voioșia inimii.

               Am uitat cum este să simți zvâcniri de puls și forță, în trup și în minte. Am uitat cat de vie si de încrâncenată eram odinioară. Am uitat că trebuie să mă modelez, constant, plină de neînfricare și de energie, să nu-mi las sufletul să umble anapoda prin te miri ce mlaștină sau biciuit de cine știe ce furtună. Am uitat că hrana care mă îndestulează și îmi împlinește ființa o găsesc doar în revărsarea generoasă a soarelui asupra trupului meu; în zborul de rândunică, între aripile căreia pot să-mi încredințez câteva vise; în frunza de stejar care-alunecă într-un vals tomnatic, desfășurat înaintea ochilor mei; în cana de ceai aromat, de fructe, când, împreună cu fiecare înghițitură sorb zâmbetul și vorbele cuiva îndrăgit. Am uitat să-mi caut muzica între paginile cărților, unde emoția îmi zdruncină inima și îmi antrenează fiece suflare, metamorfozându-mă într-un mecanism al căutării de viață, și de echilibru.

               Am uitat că trăiesc numai și numai pentru, și prin mine însămi, prin curajul meu de a păși în umbră și teamă, spre a le lumina; de a căuta, în praf și timp, spre a-mi ordona și alina inima; de a căuta în oameni și în spațiu, pentru a-mi întări și educa judecata. Simt că pierd din mine și spaima asta de gol nu mă mai slăbește.

               Mă reinventez astăzi, pentru că am îndurat timp îndelungat hibernarea spiritului meu, pentru că această frică viscerală nu mă mai reprezintă, pentru că am tăria a 1000 de zmei, pentru că îmi doresc să lupt cu hăul ăsta, și să îl umplu cu forță, iubire, credință, înțelepciune, și nebunie. Firește, aceasta din urmă nu poate să lipsească :-)

               Iar pentru că tu, binevoitor și zâmbitor cititor, ești dornic să mă însoțești în această experiență, fii binevenit, și binecuvântat!

 

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 399 other followers